image1 image2 image3

DOCUMENT FINAL

al Simpozionului internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă

Educație și Mărturisire. Formarea creștină a tinerilor în spiritul viu al Tradiției

 

 

   Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, în zilele de 14 și 15 noiembrie 2016 s-au desfăşurat, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, lucrările simpozionului internaţional cu tema Educație și Mărturisire. Formarea creștină a tinerilor în spiritul viu al Tradiției.

   Manifestarea se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2016 ca „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti” în Patriarhia Română. Simpozionul a adus împreună profesori din țară și străinatate cu scopul de a dezbate această temă, care a fost analizată din diferite perspective. A existat o abordare teologică, fundamentată biblic și patristic, a educației, o perspectivă istorică asupra acesteia, precum și o analiză a metodei educaționale ce se realizează prin muzică și artă creștină.

   La lucrările simpozionului au participat ierarhi, profesori de teologie şi cercetători în domeniu, din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă, Romano-Catolică, Greco-Catolică, Reformată și din partea cultelor neoprotestante din ţară, ca şi din străinătate: Franța, Danemarca, Cehia, Republica Moldova și Rusia. Simpozionul a fost unul de o amploare deosebită, cu peste 120 de comunicări prezentate în plen sau pe secțiunile de: Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă. Secțiunea dedicată tinerilor cercetători s-a desfășurat, în cele două zile, în paralel cu celelalte secțiuni, conform programului anexat prezentului document.

 

Sinteza tematică a Simpozionului:

  1. Familia – element central pentru educația tinerilor. Familia joacă un rol esențial în educarea tinerilor, iar criza contemporană a familiei se răsfrânge implicit și asupra educației. De aceea, pentru a putea face o bună educație, este necesară reîntărirea familiei tradiționale, erodată de divorțuri și egoism.
  2. Încorporarea elementelor moralei creștine în consilierea psiho-educațională este nu doar posibilă, ci și necesară, dar implică îndeplinirea unor condiții. Mai concret, consilierul trebuie să dețină cunoștinte și competențe în Teologie, în funcție de practica religioasă a tinerilor.
  3. Așa cum atestă antropologia contemporană, omul este ființă dialogică, deschisă spre lume și spre viitor. Această tendință se dovedește a fi o deschidere și căutare a lui Dumnezeu și a comuniunii cu el și cu semenii. Acestei căutări i se adresează educația creștină, mai ales educația tinerilor, a căror personalitate este în formare. 
  4. Integrarea modelelor patristice și ascetice în educația religioasă. Sfântul Ioan Gură de Aur prezintă un model încă funcțional de educare a tinerilor, care poate să stea în fruntea celorlalte modele care se pot contura din literatura patristică și ascetică. Dar, în acest sens, este nevoie de o cheie adecvată de interpretare.
  5. Educația și mărturia creștină sunt teme reflectate și în documentele Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Educația în Hristos, ca model patristic, stă la baza grijii pastorale și lucrării misionare a Bisericii.
  6. Contribuția Facultăților de Teologie în educarea tinerilor. Educația teologică este garantul echilibrului în formarea tinerilor din mediul universitar, fiind complementară științelor exacte și umaniste. În același timp, s-a sesizat și pericolul autonomizării cercetării, care poate duce la secularizarea internă a teologiei și la ghetoizarea ei.
  7. Revoluția Guttemberg a fost un moment crucial, paradigmatic, în dezolvarea culturală și religioasă a societății. În acest sens a fost evidențiat rolul misionar al tipăriturilor Sfântului  Ierarh Martir Antim Ivireanul.  
  8. Importanța utilizării în educație a noilor mijloace de comunicare. Internetul este un mediu de care nu se mai poate face abstracție, azi. Utilizarea lui are un uriaș pontețial atât pozitiv, cât și negativ. Este necesară, în acest sens, dezvoltarea unei gândiri critice care să plaseze aceste mijloace adecvat pe scara valorilor contemporane.
  9. Alături de modelele consacrate în Tradiția și Istoria Bisericii au fost evocate personalități contemporane, care au recontextualizat valorile formării creștine.
  10. Muzica și arta sunt mijloace educaționale implicite și forme ale mărturiei creștine. Cântarea bisericească și artele vizuale au o contribuție esențială la devenirea spirituală a persoanei, dar și la întărirea comuniunii cu Dumnezeu și cu semenii.